Risipa de alimente – un factor important de poluare
Noi oamenii suntem risipitori atunci cand vine vorba orice resurse. Si iata numai trei exemple epuizabile, dar pe care le consumam ca si cum ar fi infinite: apa, energie electrica si mancare. Si desi situatia economica din tara noastra nu este deloc una extraordinara, romanii sunt printre tarile fruntase la capitolul risipa de alimente.
Cine arunca cea mai mare cantitate de mancare, ducand la risipa?
Stim, o sa fii tentat sa raspunzi: bogatii. Insa, nu doar persoanele instarite risipesc, ci si cele mai putin avute. Consumatorul mediu, cu alte cuvinte.
Alaturi de el, vorbim si despre agentii economici, campioni si ei la risipa de alimente: supermarketurile, patiseriile, restaurantele, centrele de organizare evenimente, firmele de catering etc.
Sunt chiar corporatii care includ cantine si care gatesc un meniu prea mare pentru cerinta angajatilor lor. Asa ca este un risc considerabil de risipa si ar trebui tinut sub control de catre management.
Desi am vazut in mass-media ca unele lanturi mari de magazine de la noi din tara au ales sa combata acest fenomen prin donarea mancarii ramase de la restaurantele de tip impinge-tava catre caminele de batrani sau centrele care adapostesc persoane nevoiase, problema nu a fost pe deplin rezolvata.
Top alimente risipite la nivel national:
- Paine – de departe locul I la capitolul risipa de alimente este ocupat de paine. Iar asta pentru ca aceasta este un aliment usor perisabil (de regula, exceptand painea cu foarte multe E-uri, cea naturala are un termen de valabilitate de cel mult 48 de ore). Ea se intareste si ajunge inevitabil la gunoi.
- Fructe si legume – acestea ajung in cosurile de gunoi mai ales vara, cand temperaturile ridicate si productia mai mare le fac sa ramana nefolosite si se strice mai usor.
- Branzeturi si lactate – au un termen de valabilitate scurt si nu sunt consumate pana la ultima inghititura. De regula, o cutie de lapte trebuie consumata in cel mult trei zile de la deschidere, chiar daca ea a fost pastrata la rece.
- Mancare gatita – nu stim de ce, dar romanii nu prea se pricep la estimari. Intotdeauna gatesc mai mult, chiar daca cei dragi lor nu consuma decat cateva portii. Si aici se aplica principiul: Mai bine sa ramana, decat sa lipseasca.
- Cum putem combate risipa de alimente?
- Cumparam mai putin. Ne controlam instictul lacom si suntem atenti la alimentele pe care le punem in cosul de cumparaturi. Mare atentie la acest instinct, mai ales in zilele de sarbatoare, cand romanii au obiceiul de a intinde mese imbelsugate.
- Impartim cu cei dragi. Cand ti-ai vizitat ultima data bunica sau matusa? Daca intentionezi sa o faci curand, in loc de un buchet de flori sau poate impreuna cu acesta ii poti duce si o farfurie de mancare preparata de tine.
- Consumam mai responsabil. Mancarea gatita, daca este depozitata bine, poate fi consumata si in ziua urmatoare. Sau daca este vorba de o ciorba bine fiarta, cu legume, se poate consuma chiar si in doua-trei zile.
- Facem provizii si le pastram la congelator. Putem aplica aceasta metoda in cazul fructelor, legumelor sau zarzavaturilor. Le putem conserva sub forma de muraturi, dulceata, compot, zacusca sau intr-o forma cat mai naturala. Important este sa nu uitam de ele si sa le folosim atunci cand este nevoie.
- Urmam exemplul supermarketurilor si donam mancarea ramasa. Sunt multe centre care au nevoie de alimente si care ar fi bucuroase sa le primeasca.
